Au produsele de protecţie solară chimizate capacitatea de a oferi protecţie împotriva  cancerului de piele?
Probabil contrar cu tot ceea ce se aude din partea dermatologilor îndoctrinaţi şi a  companiilor cosmetice/farmaceutice îndoctrinatoare, factorii de protecţie solară nu  protejează împotriva cancerului de piele. Se pare (și se va dovedi cândva) că există o corelaţie între utilizarea elementelor chimice de protecţie solară şi a incidenţei de  melanom, cea mai gravă formă de cancer de piele.

Definiţie FPS, ce se ştie şi ce se cunoaşte mai puţin

Factorul de protectie solara sau FPS reprezintă timpul necesar apariţiei arsurii pe piele corelat cu valoarea expunerii.

Folosind un FPS de 20 spre exemplu, va dura de 20 ori mai mult timp până la apariţia unei arsuri, decît în lipsa protecţiei dacă se ia în considerare o valoare uniformă a expunerii.

Există o concepţie greşită confrom căreia FPS se referă doar la timpul de expunere solară. Deşi cantitatea de energie solară este legată de timpul de expunere solară, există şi alţi factori care au impact asupra valorii energiei solare, de exemplu intensitatea energiei solare.

Următoarele expuneri pot duce la aceeaşi cantitate de energie solara:
o oră petrecută la soare la orele 09:00 = 15 minute petrecute la orele 13:00

În plus faţă de intensitatea solară, există şi alţi factori care influenţează cantitatea de energie solară la care este expus organismul, cum ar fi tipul de piele (grosime, culoare), vârsta (o piele deja afectată de fotoîmbătrânire este mult mai vulnerabilă), frecvenţa aplicării cremei de protecţie.

Din cauza diferiţilor factori care au impact asupra cantităţii de radiatii solare, FPS-ul nu reflectă deci timpul care se poate petrece la soare în orice condiţii şi de către persoane cu orice tip de piele.

FOTOTIPUL PIELII:

• tipul 0 (alb) sau pielea albinoasă nu se bronzează şi nu trebuie expusă la soare fară protecţie solară (îmbrăcăminte adecvată, poate chiar umbrelă de soare şi creme protectoare)
• tipul 1 (roşcat) nu se bronzează şi se arde frecvent, avînd rezistenţa la soare cca. 5 minute fără eriterm
• tipul 2 (blond) cu pielea deschisă, se bronzează slab, rezistă circa 10 minute fără eriterm
• tipul 3 (şaten) cu pielea deschisă, se bronzează relativ uşor, rezistă circa 30 minute fără eriterm
• tipul 4 (mediteranean) cu pielea închisă, se bronzează bine şi rezistă cca. 45 de minute fără eriterm
• tipul 5 (mulatru) cu pielea închisă, se pigmentează puternic şi rezistă fără probleme peste o oră
• tipul 6 (afro) cu pielea neagră, nu se arde şi rezistă maximal la soare fără arsuri

Protecţia solară devine mai puţin eficace atunci când produsul nu este aplicat uniform, se face baie sau se transpiră abundent. Apa şi transpiraţia diminuează eficacitatea produsului, astfel este extrem de importantă reaplicarea produsului.

Mitul protecţiei solare

La nivel mondial, cea mai mare creştere a incidenţei de melanom a fost  experimentată în ţările în care produsele chimice de protecţie solară au fost intens promovate. Creşterea cazurilor de melanom a fost extrem de ridicată în Queensland Australia de exemplu, unde instituţiile medicale au promovat energic utilizarea unor astfel de produse. Queensland avuse la un moment dat cele mai multe incidenţe de  melanom pe cap de locuitor.

Produsele chimice de protecţie solară oferă utilizatorilor un sentiment fals de  securitate, deoarece previn arderea. Dar chiar dacă arsurile pielii nu se produc,  daune ascunse şi cu efecte pe termen lung au loc la nivel celular. Conform unor publicaţii de specialitate, care  prezintă pericolele de protecţie solară chimică, oamenii de ştiinţă au cunoscut tot  timpul că acestea produc radicali liberi periculoşi. Aceşti compuşi au fost  întotdeauna consideraţi ca substanţe maligne în brealsa producătorilor, dar necunoscută de către public. Chimiştii au fost dintotdeauna conştienţi de pericolele acestor substanţe care sunt declarate ca fiind  factori de protecţie solară. De fapt agenţii au fost sintetizaţi iniţial pentru cu totul  alte scopuri, şi inclusiv azi sunt utilizaţi pe scară largă pentru înlesnirea producerii  masive a radicalilor liberi în timpul unei sinteze chimice pentru scopuri industriale.

Produsele chimice de protecţie solară includ:

• Benzophenoni (dixoybenzone, oxybenzone)
• PABA (Para Amino Benzoic Acid) şi esteri PABA: ethyl dihydroxy propyl PAB,  glyceryl PABA, p-aminobenzoic  acid, octyl dimethyl PABA
• Cinnamate: cinoxate, ethylhexyl p-methoxycinnamate, octocrylene, octyl  methoxycinnamate
• Salicilaţi: ethylhexyl salicylate, homosalate, octyl salicylate
• Octinoxate (Octyl Methoxycinnamate)
• Octisalate (Octyl Salicylate)
• Digalloyl trioleate
• Menthyl anthranilate
• Aveobenzone
• Ensulizole
• Meradimate
• Menthyl Anthranilate
• Padimate O
• Sulisobenzone
• Trolamine Salicylate

Produsele chimice de protecţie solară şi photoaging-ul (fotoîmbătrânirea pielii)

Deşi melanomul este cel mai fatal rezultat al interacţiunii dintre substanţele chimice şi razele UV, există un alt motiv, foarte îngrijorător şi mai răspândit din  cauza căruia se impune precauţia, şi anume o formă de îmbătrânire prematură a pielii  numita “photoaging”. Photoaging-ul produce piele de textură tare, riduri şi cute adânci, piele cu crăpături fine dar dese, excrescenţe benigne numite keratoză şi  modificări de culoare (îngălbeniri) din cauza ţesuturilor elastice anormal dezvoltate. În mod  ironic, în loc să prevină producerea unor prejudicii cauzate de soare, produsele de  protecţie solară chimice accelerează photoaging-ul prin creşterea activităţii  radicalilor liberi la nivelul pielii, cauzând o defecţiune prematură a fibrelor de colagen  şi elastină care păstrează pielea netedă, suplă şi tînără.

Compuşii naturali care pregătesc bronzajul şi protejează pielea expusă la soare

Cu moderatie, expunerea la soare este vitală pentru sănătate, contribuie la sintetizarea vitaminei  D de către organism pe lângă  nenumăratele efecte energizante de trup şi suflet. Cea mai simplă protecţie solară este evitarea expunerii în orele  de vârf (10 – 16) mai ales în zonele poluate, şi pregătirea, respectiv protejarea pielii, cu produse date de natură: uleiuri şi unturi vegetale, minerale (exclus nanoparticule!) şi câteva extracte vegetale active.

Sistemul european pentru interpretare şi etichetare FPS:

• protecţie scăzută FPS 5-10
• protecţie medie FPS 15, 20, 25
• protecţie ridicată 30-50
• protecţie de nivel foarte înalt 50+

1. o compoziţie cu FPS15 conferă protecţie de cca.94%
2. o compoziţie cu FPS20 conferă protecţie de cca.95%
3. o compoziţie cu FPS25 conferă protecţie de cca.96%
4. o compoziţie cu FPS30 conferă protecţie de cca.97%
5. o compoziţie cu FPS50 conferă protecţie de cca.98%

prin urmare în niciun caz un FPS de 50 nu este de trei ori mai bun decât unul de 15

SOLUŢIILE NATURALE SUNT DE DOUĂ CATEGORII:

1. cele care protejează şi pregătesc pielea pentru a contracara vătămările razelor,
2. cele care ecranează, adică formează un scut, o barieră fizică de protecţie

DIN PRIMA CATEGORIE FAC PARTE*:

produse naturale ce conferă protecţie conform unor surse, însă recunoaştere oficială nu ne stă la dispoziţie:

• ulei din seminţe de cătină FPS 10+
• ulei din seminţe de zmeură FPS 10+ (unele surse îl cotează la 20+)
• ulei de cânepă FPS cca. 6
• ulei de macadamia FPS cca. 6
• unt de cacao FPS cca. 6
• ulei de susan FPS cca. 6
• unt de shea FPS cca. 6
• unt de mango FPS cca. 4
• ulei de cocos FPS cca .4

produse naturale conferă protecţie prin elementele pe care le conţin:

• extract de ceai verde – efect puternic antioxidant
• gel de aloe vera – protejează celulele cutanate responsabile de imunitate
• ulei de emu – absoarbe o parte din raze
• pudra de urucum – diminuează citotoxicitatea indusă de UVA
• ulei de jojoba – prin similitudinea cu sebumul pielii
• vitamina E – antioxidant concentrat
• uleiul de rosa mosqueta nerafinat – prin conţinutul de carotenoide şi antioxidanţi

*lista nu este exhaustivă, o vom actualiza periodic

DIN A DOUA CATEGORIE FAC PARTE:

• dioxid de titan: conferă protecţie UVB, UVA2   –  20% conferă FPS20
• oxid de zinc: conferă protecţie UVB, UVA2, UVA1 –  20% conferă FPS20
• cel mai recomandat este să fie aplicate ambele în aceeaşi compoziţie, în procente egale, concentraţia maximă să fie de 25% în produsul final.

Aplicarea compoziţiilor ce conţin oxid de zinc sau dioxid de titan prezintă un dezavantaj estetic în comparaţie cu produsele solare chimice şi anume este vizibil un strat albicios pe piele.

Menţionăm că aceste minerale nu trebuie să fie sub formă de nanoparticule, dar cu cât sunt mai fine (grad cosmetic) cu atât mai multe ”oglinzi minuscule” vor reflecta soarele de pe piele.